Amintiri din copilărie

Când era mică sau un pic mai mare, Alexandra a vrut, pe rând:

-să salveze lumea
-să piloteze un avion
-să joace la o echipă de fotbal
-să fie educatoare
-să aibă o maimuţă ca animal de casă
-să aibă părul creţ
-să cânte într-o trupă rock
-să locuiască pe o insulă
-să aibă părul drept
-propria revistă
-să joace în piese de teatru
-să scrie un roman
-să devină doctor (asta nu a ţinut mult, de fapt)
-să treacă la chimie (aşa a pălit dorinţa de dinainte)
-să stea în New York
-să nu îi fie teamă să înveţe surfing
-să aibă o droaie de copii
-să nu fie nevoie să doarmă niciodată
-să lucreze la Pro TV
-să capete, ca prin minune, simţul orientării
-să vadă întreaga lume
-şi să cunoască toţi oamenii.

Între timp, unele pofte i-au trecut. Nu mai vrea să joace fotbal sau să devină un doctor. Nici o droaie de plozi. Iar maimuţele par imposibil de crescut pentru o persoană atât de aeriană. For the record, nici cu plantele nu se descurcă prea bine.

O parte din visuri s-au dovedit irealizabile: nu ştie să cânte sau să joace teatru şi nu va avea niciodată simţul orientării. Nici părul perfect drept. Probabil nu va salva lumea. S-a împăcat cu asta.

Restul viselor sunt still pending. Încă vrea să cutreiere lumea în lung şi în lat, să cunoască absolut toţi oamenii de pe planetă, să facă surfing şi să piloteze un avion. S-ar muta în New York şi mâine, dacă s-ar ivi ocazia, iar her dream job rămâne să fie reporter la Pro TV. O să aibă într-o zi propria revistă şi va scrie, cel mai probabil, un worst-seller, iar părul, vrea, nu vrea, e mai mult creţ decât drept most of the time.

One thought on “Amintiri din copilărie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>